Dacă s-ar elimina factorii de risc corespunzători modului de viață, între care și cei legați de regimul alimentar, aproximativ 80% din cazurile de boli cardiace, de accidente vasculare cerebrale și de diabet de tip II, precum și 40% din tipurile de cancer ar putea fi evitate, menționează o recomandare a Comisiei Europene*. Astfel de cifre vorbesc de la sine despre cât de importante sunt alegerile alimentare pe care le facem zi de zi.
Conform studiilor de specialitate, iaurtul este plasat în categoria alimentelor sănătoase, alături de legume și de fructe, pentru că are un conținut semnificativ de nutrienți esențiali pentru organism și o valoare calorică mică.
La fel ca laptele din care este făcut, iaurtul este o sursă valoroasă de minerale (în principal calciu), conține grăsimi pe bază de acizi grași cu lanţ scurt, glucide specifice (lactoză) și unele vitamine. Iaurtul joacă un rol important în dezvoltarea și menținerea țesuturilor (musculatura, organe vitale), deoarece este o sursă de proteine cu valoare nutritivă înaltă, care asigură organismului toți cei 9 aminoacizi esențiali. Este astfel un aliment valoros, atât prin nutrienții esențiali pe care îi conține, cât și prin proporția în care aceștia se găsesc în iaurt.
O mențiune specială se cuvine bacteriilor lactice, tocmai cele care au fermentat laptele, transformându-l în iaurt: acestea ajung în flora intestinală, contribuind la funcțiile multiple pe care aceasta le are în organism. În plus, bacteriile lactice din iaurt consumă o parte din lactoza din lapte și îmbunătățesc digestia lactozei, la persoanele care au o toleranță mai redusă la aceasta. De regulă, astfel de persoane nu pot consuma lapte, dar se împacă bine cu iaurtul, și, în acest mod, își pot completa aportul zilnic necesar de calciu.
Datorită acestor beneficii, iaurtul poate fi ușor integrat în orice dietă, adaptată oricăror nevoi nutriționale sau patologii, la orice vârstă. De altfel, iaurtul este prima recomandare a pediatrilor pentru diversificarea alimentației bebelușilor.
Pentru un aport optim de calciu, ar trebui să consumăm zilnic minim 700 ml de lapte sau altă combinaţie de produse lactate, cum ar fi o cană de lapte (cca 250 ml), 250 g de iaurt și 50 g de brânză sau caşcaval. La vârsta adolescenţei şi după 50 de ani, nevoile de calciu sunt încă şi mai mari, fiind necesar consumul zilnic al unui litru de lapte sau echivalentului în alte produse lactate.
Iaurtul este și un factor de re-echilibrare a dietei, în raport cu excesul de grăsimi şi glucide din alte categorii de alimente. Aici puteți descărca o comparație a valorilor nutriționale ale unor alimente uzuale.
În concluzie, consumul zilnic de iaurt contribuie la asigurarea unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate, în toate etapele vieţii.
Cu toate acestea, realitatea este cu totul alta: studiile realizate recent arată că România este pe ultima poziție la nivel european, din punctul de vedere al consumului de iaurt. Conform statisticilor, un român consumă în medie 1 produs lactat proaspăt (iaurt, sana etc) pe săptămână, față de francezi – 5 produse pe săptămână, bulgari – 3 produse pe săptămână sau polonezi – 2 produse pe săptămână.
În contextul în care tot mai mulți români se confruntă cu probleme de sănătate provocate sau favorizate de alimentația nesănătoasă și lipsa de mișcare, Danone, cel mai mare producător român de iaurturi, a lansat „1 iaurt pe zi”, o campanie de informare și de educare pe termen lung despre beneficiile pe care le poate aduce consumul zilnic de iaurt.
„1 iaurt pe zi” se concentrează în primul rând pe consumul zilnic de iaurt, dar amintește și alte principii simple ce stau la baza unor deprinderi alimentare corecte, prin care se poate îmbunătăți calitatea vieții. Campania se va derula în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014 și include cursuri de nutriție pentru tineri și copii, fiind bine cunoscut faptul că obiceiurile bune se deprind la vârste tinere. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul campaniei „1 iaurt pe zi, sănătatea ți-o menții”.
*RECOMANDAREA COMISIEI din 28 aprilie 2010 privind inițiativa de programare în comun a cercetării „Un regim alimentar sănătos pentru o viață sănătoasă” (2010/250/UE)
